Tragedia japonezilor este o pedeapsă divină, a spus „ţarul cinematografiei ruse“, atrăgându-şi critici şi epitete de genul „megaloman“. Invitat, săptămâna trecută, la o conferinţă din Casa Filmului de la Moscova, cunoscutul regizor a afirmat că dezastrul din Japonia e „o pedeapsă a lui Dumnezeu“, mai ales pentru „majoritatea necreştină“ din această ţară.
Afirmaţiile conservatorului creştin au surprins opinia publică şi au fost sancţionate cu critici severe, cu atât mai mult cu cât nu sunt primele de această factură. Mihalkov, ale cărui succese cinematografice sunt de ordinul trecutului, este foarte activ pe scena culturală a Rusiei, unde ocupă o poziţie solidă. Fidel tovarăş de partid şi amic al premierului Vladimir Putin, preşedinte al Fondului Cultural Rusesc, al Societăţii Creatorilor de Film şi al Consiulului Cetăţenesc al Ministerului Apărării, regizorul a avut un eşec usturător, anul trecut, în cinematografele ruseşti, cu „Soare înşelător 2" (continuarea apreciatei pelicule care i-a adus Premiul Oscar în 1994). Sprijinul acordat lui Putin în 2007, pe care-l încuraja să ignore Constituţia şi să meargă spre un nou mandat, a dat roade. La iniţiativa lui Mihalkov s-a născut mişcarea „Pentru Putin", care în cele din urmă l-a adus pe actualul premier şi fost preşedinte al Rusiei la conducerea partidului „Rusia Unită".
Libertăţile personale, „basme şi minuni"
Anul trecut, cineastul a publicat manifestul „Dreptate şi adevăr. Un manifest al conservatorismului iluminat", cerând politicii şi societăţii o „întoarcere la valorile tradiţionale", precum şi puteri sporite pentru Biserica Ortodoxă Rusă în politica de stat. Artistul, care se bucură de apreciere încă din vremea Uniunii Sovietice, judecă aspru democraţia liberală, susţinând că „în Rusia oamenii s-au săturat de independenţa politicii, de libertăţi personale, de aceste basme şi minuni în care li se cere să creadă, privind spre libertăţi democratice după modelul occidental".
„Revolta" Societăţii Creatorilor de Film l-a înlăturat pe Mihalkov de la conducerea organizaţiei, după care acesta a revenit în forţă şi şi-a pus în aplicare ideile din manifest. I-a înlăturat pe incomozi, iar mulţi regizori şi critici cunoscuţi au demisionat din proprie iniţiativă. Afirmaţii ca „Permanenta exploatare şi umilire a lumii înconjurătoare l-a făcut pe Dumnezeu să întrebe: «Ce faceţi, oameni buni?». Şi acum le-a trimis sărmanilor japonezi un cutremur cu un tsunami şi o catastrofă nucleară" au stârnit reacţii dure. Ruşii nu-l mai văd cu ochi buni pe acest „simbol al cinematografiei ruse". Tineri moscoviţi cu care a stat de vorbă „Adevărul" răspund fără ocol. „Mihalkov a înnebunit defintiv", spune Oxana, producătoare de televiziune. Iar Yuri, actor, crede că numai „cineva care se ştie cu musca pe căciulă poate spune asemenea tâmpenii".
Regizorul în vârstă de 66 de ani şi-a pledat cauza într-un blog-video propriu, intitulat „Exorcizare", insistând că afirmaţia sa a fost răstălmăcită. A publicat şi interviul iniţial în care a vorbit despre situaţia din Japonia, încercând să convingă că n-a susţinut că japonezii şi-au meritat soarta.
„Dumnezeu ni l-a trimis pe Putin"
Rolul de „lup moralist" jucat de Mihalkov este cu atât mai greu de înţeles, cu cât cel care-l interpretează e implicat în scandaluri de corupţie în Rusia. Societăţii Creatorilor de Film avea mai multe clădiri în diferite oraşe. După ce „ţarul cinematografiei ruse" a preluat conducerea, destule au fost vândute, demolate sau închiriate la preţuri de nimic. Vocile critice s-au întrebat: „Lipsă de talent administrativ sau corupţie?". În ultimii doi ani o iniţiativă civică încearcă să-l oprească pe Mihalkov să construiască un hotel în centrul Moscovei, deoarece şantierul periclitează imobilele învecinate. Până acum, Mihalkov a câştigat la nivel local toate procesele care i-au fost intentate. Acum câteva săptămâni, cetăţenii dezavantajaţi s-au adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Pe 5 mai va avea loc premiera noului film al lui Mihalkov, „Soare înşelător 3". Dacă toate aceste discuţii îl vor ajuta ca pelicula să nu fie încă un eşec rămâne de văzut. Cert este că regizorul se află în pană de inspiraţie. În ultimii ani, a semnat continuări slabe ale filmului din 1994 sau pelicule despre Vladimir Putin, expresii ale convingerii sale politice, sintetizate în cuvintele „Dumnezeu ni l-a trimis pe Putin".
Articol preluat din ADEVARUL.
Trimiteți un comentariu